Blogul Melcilor » Tepe cu melci

Extras din răspunsul Institutului de Helicicultură din Cherasco – Italia la petiţia adresată de helicicultori români cu mortalitate masivă pe fermele de melci Aspersa Minima:

Am primit scrisoarea în care ne comunicaţi fapte inerente primului an de activitate în helicicultură. Dorim să vă comunicăm punctul nostru de vedere:

I.a) Institutul de Helicicultură din Cherasco nu a susţinut niciodată o campanie promoţională pentru creşterea melcilor în România. Au făcut acest lucru cele 20 de firme ce achiziţionează de la noi materiale, dar care sunt complet autonome şi noi nu suntem răspunzători de comportamentul şi activitatea lor. Dimpotrivă am atras atenţia tuturor persoanelor interesate în această activitate să fie prudente. (NN Cele câteva simpozioane, alături de firmele de consultanţă, organizate sub egida Camerelor de Comerţ din ţară ce-or fi fost, comunicări ştiinţifice?)

b) Helicicultura în Romania nu datorită nouă este considerată o afacere uşoară şi care aduce mulţi bani. Acest lucru nu este adevărat deoarece melcul este un animal care creşte greu şi beneficii se pot obţine doar după câţiva ani de activitate şi experienţă.(NN Este adevărat , dar spus cam târziu)

c) Lucrul cel mai important de ştiu este că rezultatul nu este implicit, producţia fiind condiţionată de mulţi factori de echilibru ambiental; această activitate necesită experienţă şi calificare în acest domeniu. (NB)

d) lucrul cel mai riscant este de a face calcule doar pe hârtie, fără a ţine seama de condiţiile climaterice (NN şi de diferenţele mari de temperatură dintre vară şi iarnă de la noi din ţară)

II.2. Helix Aspersa este o specie de melci care se poate creşte oriunde, în orice climă, chiar cu temperaturi de -25 ºC.(NN Atâta tot că la noi a murit înainte de a se a mai putea creşte)

Semnat
dr.Giovanni Avagnina

4 mai 2006

După mortalitatea masivă din iarna 2005-2006 de pe fermele de melci Aspersa Minima (Micul Gri), o doamnă mai combativă, Irina Rasiga, din Moldova, a luat legătura cu o parte din fermierii păgubiţi şi a adunat semnături şi a făcut o petiţie către Institutul Internaţional de Helicicultură din Cherasco – Italia, după tehnologia căruia s-au realizat fermele de melci din România. In această petiţie se cerea o revizuire şi o îmbunătăţire a tehnologiei italiene, care să fie adaptată condiţiilor climaterice din România. Răspunsul de la Cherasco a fost foarte „mişto” ar spune Monica. Data viitoare îl voi comenta.

Să facem un calcul cam cât au investit românii în „tehnologia italiană” de creştere a melcilor a Institutului Internaţional de Helicicultură din Cherasco – Italia. Dacă datele statistice din revista de Helicicultură a institutului, din decembrie 2005, sunt exacte, adică în România s-ar fi înfiinţat pe o suprafaţă de 225 ha ferme de creştere a melcilor, atunci românii au investit cam 4.000.000 Euro pe materialele aduse din Italia: Continuare…

Mass media a avut un rol important în prostirea românilor privind afacerile cu melci. Citind gogomăniile din presă că la o investiţie de 6500 Euro întro fermă de melci, venitul obţinut (pentru cine nu ştie, profitul nu însemnă venit) este de peste 25000 Euro/an, cum să nu doreşti să începi o astfel de afacere.

Rezultatul: în iarna 2005/2006 au murit 80% din melcii de pe fermele de melci Aspersa Minima. „ Micuţului Gri” adus din Italia nu prea i-a priit crivăţul şi gerul din Moldova şi Bucovina, lăsat sub cerul liber şi acoperit doar cu TNT.
Degeaba au suspinat şi s-au revoltat fermierii. Nu aveau cui să se plângă: Dl.Gianni plecase mai spre sudul României, iar d-na Lupu plecase după alţi melci undeva în Europa

Suntem în anul de graţie 2005, este anul de avânt al afacerilor cu melci Aspersa. Acum apar cele mai multe firme de intermediere a acestei afaceri: în Călăraşi, alte două în Timişoara, apoi Deva, Braşov, Bucureşti, Oradea, Iaşi etc. şi bineînţeles apar şi cele mai multe ferme de melci.

Cine câştigă? – intermediarii pentru că îşi iau comisionul, Institutul Internaţional de Helicicultură din Cherasco – Italia prin firma sa Euro Helix, pentru că îşi vinde marfa în Românica (plasă Helitex, seminţele pentru straturi şi melcii reproducători), având piaţă de desfacere asigurată, iar fermierii români câştigă şi ei „tehnologie italiană“