Blogul Melcilor » Mortalitate

După ce, graţie lui Dumnezeu, am trecut cu bine iarna din 2006/2007, primăvara ne-a revenit entuziasmul şi ne-am apucat iar de treabă în fermele de melci. Totul părea să intre în normal, melcii se adaptaseră cu noile condiţii, erau zglobii şi iubăreţi.

Dar dintro dată s-a năpustit asupra noastră acea caniculă, cu temperaturi, în unele zone, de peste 40ºC , care ne-a epuizat şi pe noi şi pe melci. Din nou mortalitate, de data asta deopotrivă şi pe fermele de melci de Aspersa şi pe cele de Pomatia.

Acolo unde arşiţa nu a fost atât de devastatoare, melcii nu au murit, dar au intrat în estivaţie şi au stagnat în creştere şi nu s-au bordurat şi de aceea nu au putut să fie vânduţi în toamnă. Din nou dezamăgiri. Concluzia mea: este necesară o îmbunătăţire a tehnologiei de creştere a melcilor sub cerul liber din România, sau adoptarea de alte sisteme de creştere a melcilor. Aştept comentarii!

Dacă iarna din 2005/2006 a fost extrem de geroasă şi mortalitatea de pe fermele de melci Aspersa Minima a fost aproape de 80%, iarna din 2006/2007 a fost mai blândă şi cu măsurile de protecţie contra gerului luate de helicicultori, fie după idei proprii, cum a procedat de exemplu Puiu Neculau, un crescător de melci din judeţul Bacău, care a adunat toţi melcii de pe fermă şi i-a depozitat întrun beci, unde temperatura nu a scăzut sub 0º C, fie conform sistemului de hibernare propus de consultanţii de specialitate ai firmei PROHELIX din Timişoara, fermele de melci Aspersa Minima au trecut mai bine. La unele ferme iarna trecută a fost o mortalitate doar de 40%, ceea ce unii specialişti spun că este normală. Nici acestă iarnă nu a fost prea geroasă până acum şi dacă s-au luat măsuri adecvate de protecţie a melcilor pe timp de iarnă, sper ca rezultatele la primăvară să ne bucure pe toţi.

Sistemul de hibernare propus de firma Prohelix face obiectul unei teze de doctorat şi nu am acceptul doctorandului Dragoş Nica de a-l face cunoscut mai în detaliu prin acest blog.

Cum rezolvăm problemele care au apărut în creşterea melcilor? Mortalitatea ridicată de pe fermele de melci Aspersa Minima din timpul iernii i-a determinat pe unii melcari să caute soluţii. Unul dintre aceştia a fost Adrian Raţă din Iaşi, un tip cu multă iniţiativă şi entuziasm. Acesta a acoperit toamna ţarcurile cu melci cu folie tip Agryl sau TNT (tessuto non tessuto) de 22 grame/mp şi deasupra a pus paie.

Protecţia pe timp de iarnă a dat, din spusele lui, un randament de 25%. Pentru început a fost o soluţie, chiar dacă nu cea mai bună. Ideea lui este lăudabilă. Ceea ce nu a ştiut atunci este că în stratul de paie se cuibăresc şoarecii de câmp, un duşman de temut al melcilor. Se impuneau noi soluţii. Aveţi vreo idee de protecţie a ţarcurilor de melci pe timpul iernii?

Aştept idei şi comentarii.

Imediat după răspunsul scris dat de Insitutul de Helicicultură din Cherasco, la sesizarea d-nei Irina Rasiga, privind mortalitatea masivă din iarna 2005-2006 a melcilor Aspersa, a mai urmat un simpozion în mai 2006 la Bucureşti. De data aceasta dl.dr.Avagnina nu a mai făcut campanie promoţională pentru înfiinţarea de ferme de melci, ci ne-a aburit doar cu tehnologia italiană de creştere a melcilor.

Concluzia dumnealui a fost că românii nu au respectat tehnologia institutului, de aceea le-au murit toţi melcii Aspersa Minima de pe ferme. E adevărat că iarna 2005-2006 a fost o iarnă foarte geroasă cu temperaturi chiar şi sub -25 ºC, dar iarna nu-i ca vara..
Ce fraieri românii ăştia, după ce au investit cam 4.000.000 Euro/ţară în afacerile cu melci, nu au ştiut să respecte o tehnologie. Vedeţi asta era cauza mortalităţii melcilor şi nu o tehnologie netestată în România!

Extras din răspunsul Institutului de Helicicultură din Cherasco – Italia la petiţia adresată de helicicultori români cu mortalitate masivă pe fermele de melci Aspersa Minima:

Am primit scrisoarea în care ne comunicaţi fapte inerente primului an de activitate în helicicultură. Dorim să vă comunicăm punctul nostru de vedere:

I.a) Institutul de Helicicultură din Cherasco nu a susţinut niciodată o campanie promoţională pentru creşterea melcilor în România. Au făcut acest lucru cele 20 de firme ce achiziţionează de la noi materiale, dar care sunt complet autonome şi noi nu suntem răspunzători de comportamentul şi activitatea lor. Dimpotrivă am atras atenţia tuturor persoanelor interesate în această activitate să fie prudente. (NN Cele câteva simpozioane, alături de firmele de consultanţă, organizate sub egida Camerelor de Comerţ din ţară ce-or fi fost, comunicări ştiinţifice?)

b) Helicicultura în Romania nu datorită nouă este considerată o afacere uşoară şi care aduce mulţi bani. Acest lucru nu este adevărat deoarece melcul este un animal care creşte greu şi beneficii se pot obţine doar după câţiva ani de activitate şi experienţă.(NN Este adevărat , dar spus cam târziu)

c) Lucrul cel mai important de ştiu este că rezultatul nu este implicit, producţia fiind condiţionată de mulţi factori de echilibru ambiental; această activitate necesită experienţă şi calificare în acest domeniu. (NB)

d) lucrul cel mai riscant este de a face calcule doar pe hârtie, fără a ţine seama de condiţiile climaterice (NN şi de diferenţele mari de temperatură dintre vară şi iarnă de la noi din ţară)

II.2. Helix Aspersa este o specie de melci care se poate creşte oriunde, în orice climă, chiar cu temperaturi de -25 ºC.(NN Atâta tot că la noi a murit înainte de a se a mai putea creşte)

Semnat
dr.Giovanni Avagnina

4 mai 2006