Blogul Melcilor » Metoda franceză

Obiective

a) vânzare de melci vii
b) vânzare carne melc semi-preparată
c) vânzare de melci preparaţi.

Elemente de bază

Fermă de melci Aspersa Maxima, fără reproducere, în suprafaţă de 800 mp
Producţia anuală: 2500 kg melci vii sau 2500 kg x 62 melci/kg = 155.000 melci
Densitatea puietului lansat în primăvară în ţarcuri: 300 melcişori/mp

I.Cheltuieli de investiţie

-structura fermei: 3,9 Euro/mp x 800 mp……………………………………… 3120 Euro
-camera de frig: 20-25 mc pentru 800 mp fermă……………………………… 2000 Euro
-lădiţe de depozitare melci: 500 buc…………………………………………… 1750 Euro
-diverse utilaje……………………………………………………………………. 1500 Euro
-sistemul de udare:

-pompă………………………………………………………………………… 800 Euro
-programator pompă…………………………………………………………. 150 Euro
-reţea de distribuţie apă……………………………………………………… 250 Euro

Total fără TVA………………………………………………………………. 9570 Euro

Durata de amortizare: 7 ani
Amortizarea anuală: 9570: 7 ani = 1370 Euro/an

II.Costuri de producţie

-puiet:un necesar de 250000 melcişori cu un preţ de 6,5 Euro/1000 buc…… 1625 Euro
-furaj…….indicele de consum IC este de 1,5 kg aliment pe sezon pentru
producerea unui kg de melci vandabili

Cantitatea de furaj pe sezon va fi deci de 2500 x 1,5=3750 kg
Costul furajului……………….3750 kg x 0,37 Euro/kg……………………..1390 Euro

-seminţe………………………………………….2,5 kg x 50 Euro/kg…………….125 Euro
-curent electric. ………………………………….20 Euro/lună x 6 luni…………..120 Euro
-apă:….. consum 0,33 mc pe mp de suprafaţă de fermă pe sezon
………………………………………………….0,33 x 800 mp x 0,46 Euro/mc….120 Euro
-manoperă: 80 ore x 20 Euro/oră………………………………………………….1600 Euro
-costuri administrative……………………………………………………………….550 Euro
-amortizarea investiţiei……………………………………………………………..1370 Euro

Total fără TVA………………………………………………………………….6900 Euro

Costurile care revin pe kg de melci:

6900 Euro : 2500 kg = 2,76 Euro/kg

III.Vânzarea pe piaţă

a) Vânzare în viu: 4 la 4,25 Euro/kg
……………………………………………………………2500 kg x 4,25 Euro = 10625 Euro
b) Semipreparat: 1/3 din greutate
………………………………………………….0,33 x 2500 kg x 17 Euro/kg = 14025 Euro
………………………………Cochilii 70% x 155000 buc x 10 Euro/1000 buc= 1085 Euro
c) Melci preparaţi
……………………………………………………….155000 x 0,17 Euro/buc = 26350 Euro

Acesta este doar un exemplu de calcul sumar pentru un buget previzionat al unei ferme de melci Aspersa Maxima din Franţa, care poate fi un punct de pornire pentru a ne construi propriul buget în cadrul planului de afaceri, în funcţie de obiectivele pe care ni le propunem şi condiţiile concrete ale viitoarei nostre ferme.

Ferma familială de melci Aspersa Maxima pe care vreau să o descriu este organizată pe o suprafaţă de 500 mp, având 5 ţarcuri de câte 100 mp fiecare. Aceste ţarcuri sunt golite complet de melci toamna, iar covorul vegetal este reînoit în fiecare primăvară. Ferma nu are solar sau seră, melcişorii cu vârsta de 1 săptămână sunt cumpăraţi de la ferme specializate pentru acest lucru la începutul lunii mai şi se introduc direct în
ţarcurile cu vegetaţie abundentă.

Puiet de o zi

Melcişorii în număr de 120.000 de bucăţi, ceea ce înseamnă 240 melci/mp, se introduc în ţarcuri numai atunci când condiţiile atmosferice sunt prielnice şi vegetaţia este suficient de înaltă ca să îi protejeze, pentru că o ploaie torenţială îi poate îneca, un soare puternic sau un vânt uscat îi poate deshidrata, iar o brumă tardivă îi poate omorî.

Dispersie puiet în fermă

Melcişori la o lună
Continuare…

Interiorul ţarcurilor de creştere a melcilor se împarte în straturi de vegetaţie de câte 2,5 – 3 m lăţime, despărţite prin alei de circulaţie de 50 cm lăţime dezierbate, necesare pentru vizitarea fermei, distribuţia zilnică a hranei melcilor pe panourile de hrănire şi pentru recoltarea melcilor. Fiecare strat va fi dotat pe lungime cu un sistem de udare a melcilor şi a vegetaţiei prin aspersie fină şi cu un sistem de hrănire. Straturile se pot cultiva cu o mulţime de plante.

Metoda italiană

Tehnologia italiană de creştere a melcilor recomandă pentru furajarea melcilor cultivarea de rapiţă, amestecată cu sfeclă furajeră şi pentru ambianţă şi protejarea melcilor contra razelor solare cultivarea de floarea soarelui, cicoare sau brusture. Părerea mea este că doar acest amestec de plante nu este suficient pentru creşterea melcilor. Fără o hrănire suplimentară cu furaje din făinuri din cereale completate cu calciu dezvoltarea unui melc se va face mult mai încet.

Metoda franceză

Unii helicicultori francezi preferă cultivarea de rapiţă colza (rapiţă de toamnă) amestecată cu seminţe de varză furajeră ( este un soi de varză fără căpăţână).

Alţii folosesc ghizdei mărunt în amestec cu trifoi alb pitic şi ridichi. La semănarea acestui amestec trebuie să se ţină seama ca ridichile să se semăne mai rar pentru a nu deranja dezvoltarea trifoiului. In acelaşi timp ridichile se pot rări pentru consum în gospodărie, evitând astfel plantarea lor în grădina de legume.

Fermierii francezi mai folosesc şi alte plante ca hrană şi ambient pentru melci: muştar alb, lucernă, mei, festucă.

Fermierii începători vor pune automat întrebarea: ce este mai bine să se cultive? Răspunsul este simplu: singurul criteriu în alegerea vegetaţiei este costul şi posibilităţile de procurare a seminţelor.

La problema ridicată ieri de Laura privind spaţiu de hibernare pentru melci pot spune că nu este necesar un spaţiu prea mare pentru hibernarea melcilor.

Unii fermieri francezi, care nu au beciuri sau pivniţe utilizează pentru hibernare caroserii izoterme scoase din circulaţie. 10 kg de melci, introduşi în săculeţe şi apoi puşi în lădiţe din lemn ocupă un spaţiu cu un volum de 0,03 mc şi în funcţie de asta se poate calcula volumul minim necesar pentru hibernarea melcilor în funcţie de cantitatea de melci care se va depozita.

In poza de mai jos se poate vedea o izotermă veche folosită drept spaţiu de hibernare pentru melci.

Iar aici se vede interiorul aceleaşi izoteme cu melci depozitaţi pentru hibernare în săculeţe şi lădiţe suprapuse.

În tehnologia franceză există o multitudine de opţiuni pentru realizarea sistemului de hrănire pentru melci. In general aceste hrănitori se pot împărţi în mai 3 grupe, în alcătuirea cărora s-a ţinut seama de studiile făcute asupra modului de viaţă a melcilor.
Aceste structuri se fac în aşa fel încât să se poate demonta uşor toamna după culegerea melcilor, pentru a efectua desinfectarea solului şi lucrările agricole necesare pentru însămânţare.

Structuri de hrănitori joase

Hrănitoarea, o simplă scândură, se aşează la 15-20 cm distanţă faţă de sol pe suporţi din lemn sau cărămizi. Preţul este foarte scăzut, dar are inconvenientul că au acces şoarecii mai uşor la hrană, sub scânduri se poate face mucegai şi fermierul trebuie să se aplece să pună hrana pe scânduri. Acest sistem de hrănire l-am văzut la ferma lui Eugen de la Vaslui şi la ferma lui Lucian de la Beliu.

Continuare…