.Soia boabe sau şrot de soia?
Am scris acest post după ce am aflat câte ceva despre soia, mai ales că acum câteva luni discutând cu Sergiu ne întrebam de ce în compoziţia furajului pentru melci intră şrotul de soia şi nu făina de soia.
In materialele de specialitate se menţionează că boabele de soia se caracterizează printr-un conţinut ridicat în proteină brută de aproximativ 35%, un conţinut ridicat în grăsimi de 18% la care se adaugă şi un conţinut ridicat în vitaminele din complexul B.
Dar pe lângă aceste părţi bune soia are şi părţi proaste, prin existenţa în compoziţia ei a unor factori antinutriţionali de tipul:
• inhibitori de tripsină şi chimotripsină, care obstrucţionează digestia proteinelor prin inactivarea tripsinei şi chimotripsinei;
• acidul fitic – este implicat în blocarea absorbţiei corespunzătoare a mineralelor;
• hemaglutinina – provoacă aglutinarea celulelor roşii;
• ureaza – această enzimă este importantă întrucât ne dă informaţii despre gradul de procesare a boabelor de soia (indicele de urează);
• factori alergenici – glicina şi beta conglicina – reduc absorbţia substanţelor nutritive afectând integritatea microvililor intestinului subţire;
• lipaza şi lipoxilipaza – determină peroxidare;
• izoflavonele – au proprietăţi estrogenice care pot duce la apariţia de probleme de reproducţie;
• antivitaminele – sunt compuşi care determină un efect de inhibare parţială sau totală a activităţii vitaminelor prin descompunerea, inactivarea sau împiedicarea asimilării acestora. Continuare…

Ultimele comentarii