Blogul Melcilor » Cresterea melcilor

La solicitarea unui cititor, care se recomandă Szilard, redau mai jos un model de miniţarc de creştere a melcilor şi unul din sistemele antifugă a melcilor din ţarcuri şi materialele necesare pentru realizarea unui ţarc de 7×7 m.

Costul realizării ţarcului este în funcţie de materialele folosite.

Materiale necesare:
- 30 ml de plasă care să reziste la razele ultraviolete, ex plasă Helitex second hand
- 30 ml de scândură de 8 cm lăţime şi 2 cm grosime din lemn de brad sau plop pentru gardul perimetral al ţarcului
- 14 stâlpi pentru susţinerea plasei
- cuie şi capse pentru prins plasa pe scândură
- 1 kg de vaselină tehnică şi 1 kg de sare
- 30 ml tablă subţire zincată sau din aluminiu de 7 cm laţime pentru protejarea barierei chimice contra evadării melcilor din ţarc
- 10 mp scândură calitatea III-a pentru panourile de hrănire
- o reţea de aducţiune apă
- 2 microaspersoare pentru udarea zilnică a ţarcului cu melci
- 20000 de puiet de melc
- 200 kg furaj pentru melci
- 1/2 kg de sămânţă de trifoi alb

Ferma lui Mihai-craiova arată ca si fermele din Franţa sau ferma din Bulgaria, pe care am vizitat-o împreună anul trecut, atât că este mai mititică, nu este chiar pe 4 ha.

Mihai îmi scrie că a scos melcii de ieri şi că “aseară le-am servit prima masa de furaj profesional şi să nu exagerez, dar parcă vedeam cum se umflă muşchii pe ei”.

La întrebarea cum trebuie să arate o fermă de melci, răspunsul îl aveţi în această poză de la ferma lui Mihai: un gard perimetral din tablă zincată, îngropată în pământ contra pătrunderii şoarecilor, cârtiţelor în fermă, apoi ţarcuri de creştere a melcilor împrejmuite cu plasă care să reziste la razele soarelui, instalaţii de udare cu microaspersoare şi panouri de hrănire şi lipire a melcilor, cu o suprafaţă totală de cca 40% din suprafaţa fermei.

Ferma arată ca la carte. Face parte din ciclul “ferma cu cele mai multe panouri” din cadrul grupului AS-PO şi să sperăm că va avea la toamnă şi melci pe măsură.

Mihai ne-a lămurit acum, din care chestii de-alea negre are şi el şi după cum spunea întrun comentariu chestiile alea negre “n-au egal la prins şoareci!”.

Subiectele pentru posturi le aleg în funcţie de intersul cititorilor pentru anumite teme. La întrebarea lui Eugen-AB dacă poate avea probleme cu vecinii dacă organizează un ţarc de operculare pentru melci în grădina proprie, m-am gândit că ar fi deosebit de util să vă împărtăşesc din experienţa proprie legat de sistemul antifugă melci. La o fermă de melci sistemul antifugă melci este unul dintre principalele elemente ale unei ferme: o dată pentru a nu pierde din efectivul de melci şi apoi pentru a nu avea reclamaţii de la vecini că le-am distrus grădina de legume cu melcii noştri.

Dintre sistemele antifugă melci cunoscute de mine pot să vă spun că le-am încercat pe toate:

- Primul sistem încercat a fost cel cu plasă Helitex. La mine la fermă nu a funcţionat. La o suprafaţă de 2000 mp, cât este ferma mea de melci, adunam de pe alei zilnic dimineaţa câte 200-300 melci evadaţi din ţarcuri şi câţi or fi mai fost cei care au trecut peste împrejmuirea din tablă la vecini, cine mai ştie.

- Al doilea sistem încercat de mine a fost cel cu vaselină, săpun şi sare aplicat direct pe şipca care susţinea plasa Helitex.(Intre timp am modificat sistemul de susţinere al plasei Helitex înlocuind sârma cu şipci din lemn de brad). Toate bune şi frumoase la început, dar în timp vaselina a intrat în şipca de brad şi sarea a fost spălată de apa de la microaspersoare şi de la ploaie. Soluţia trebuia aplicată cel puţin la 30-40 zile. Asta necesita timp, muncă şi bani.

- Apoi am folosit sistemul electric antifugă melci. Având însă melci de diferite vârste, nici acest sistem nu a funcţionat la mine la fermă. Dacă la generatorul de impulsuri fixam tensiune prea mare se prăjeau melcii mici, iar dacă fixam o tensiune prea mică, treceau melcii cei mari. Pe de altă parte s-ar putea ca nici sistemul de împământare să nu fi fost corect realizat. Sergiu cunoaşte mai bine problema cu împământarea.

- Ultimul sistem pe care l-am încercat şi care mi se pare a fi cel mai eficient este o pastă formată doar din vaselină şi sare, aplicată pe plasa Helitex, prinsă cu capse pe scândură, pasta fiind protejată contra spălarii cu o fâşie din tablă, montată deasupra scândurii. Niciun melc nu a trecut de această barieră. Melcii se aliniau toţi sub zona unde era aplicată pasta şi nu treceau mai departe. I-am urmărit zile întregi să văd cum se comportă.

Am scris acest post după ce am aflat câte ceva despre soia, mai ales că acum câteva luni discutând cu Sergiu ne întrebam de ce în compoziţia furajului pentru melci intră şrotul de soia şi nu făina de soia.

In materialele de specialitate se menţionează că boabele de soia se caracterizează printr-un conţinut ridicat în proteină brută de aproximativ 35%, un conţinut ridicat în grăsimi de 18% la care se adaugă şi un conţinut ridicat în vitaminele din complexul B.

Dar pe lângă aceste părţi bune soia are şi părţi proaste, prin existenţa în compoziţia ei a unor factori antinutriţionali de tipul:

• inhibitori de tripsină şi chimotripsină, care obstrucţionează digestia proteinelor prin inactivarea tripsinei şi chimotripsinei;
• acidul fitic – este implicat în blocarea absorbţiei corespunzătoare a mineralelor;
• hemaglutinina – provoacă aglutinarea celulelor roşii;
• ureaza – această enzimă este importantă întrucât ne dă informaţii despre gradul de procesare a boabelor de soia (indicele de urează);
• factori alergenici – glicina şi beta conglicina – reduc absorbţia substanţelor nutritive afectând integritatea microvililor intestinului subţire;
• lipaza şi lipoxilipaza – determină peroxidare;
• izoflavonele – au proprietăţi estrogenice care pot duce la apariţia de probleme de reproducţie;
• antivitaminele – sunt compuşi care determină un efect de inhibare parţială sau totală a activităţii vitaminelor prin descompunerea, inactivarea sau împiedicarea asimilării acestora. Continuare…