Blogul melcilor

Lucrările conferinţei au fost deschise de prof.G.Avagnina, directorul Institutului de Helicicultură din Cherasco, care timp de 2 ore şi jumătate a pledat pentru metoda de creştere a melcilor în ciclu biologic complet sub cerul liber. Argumentul dumnealui în favoarea acestei metode este faptul că este o metodă economică, care se caracterizează prin alimentaţia melcilor exclusiv vegetală. Sub nicio formă dl.Avagnina nu este de acord cu alimentaţia melcilor cu nutreţ uscat, pentru că, spune dumnealui, aceasta ar conferi melcilor o carne moale, iar consumatorul italian preferă o carne mai crocantă.

Când asculţi totul pare simplu, frumos şi realizabil, dar din cele 475 de ferme de creştere a melcilor înfiinţate în Romania prin această metodă încă nu am aflat de existenţa vreunei ferme, care să funcţioneze şi să fi obţinut o producţia de 1kg/mp. Poate că există. Ofer un premiu de popularitate pentru cel care a reuşit.

In aceeaşi zi după amiază am vizitat o fermă de melci foarte bine pusă la punct, cu mulţi melci, cu alei fără niciun fir de iarbă şi fără cochilii goale, dar de pe 2000 mp a recoltat în primul an de activitate doar 475 kg.

A doua zi a fost ziua premierilor. Au fost premiaţi:

*patronul unei firme de prelucrare a melcilor din Turcia, pentru marea sa capacitate managerială, firma fiind considerată a avea cea mai mare capacitate de prelucrare a melcilor din lume;
*un tânăr care a inventat şi brevetat un utilaj pentru extragerea mucusului de la melci;
*un fermier pentru perseverenţă, chiar dacă nu a reuşit din start;
*o doamnă, reprezentantă a unei asociaţii de voluntari, pentru excelenţă în prepararea melcilor conform tradiţiei populare din regiunea Savona din Italia.

De asemenea au mai primit felicitări: o firmă din Grecia pentru că a consiliat în ultimii 3 ani înfiinţarea de ferme de creştere a melcilor pe o suprafaţă de peste 1000 ha, o familie din Polonia pentru că a avut curajul să înfiinţeze o fermă de crestere a melcilor prin metoda Cherasco, acolo unde majoritatea fermierilor folosesc tehnologia franceză; o tânără din Bulgaria pentru că promovează cu mult patos metoda italiană şi a tradus în bulgară cartea despre helicicultură a prof.Avagnina.

La prânz am savurat la un restaurant câteva preparate pe bază de carne de melc, alături de un pahar de vin roşu.

Câteva imagini de la întrunirea de la Cherasco. Altă dată era plin de români la această întrunire. Acum nu am fost decât două românce. Totuşi, deşi oficial nu a fost niciun român, nu a lipsit steagul României.

Conferinţa mi s-a părut interesantă, am aflat lucruri noi şi ne-a întors plini de speranţe în reuşita noastră. In anul următor am participat alături de dl.Atilla de la firma PROHELIX din Timişoara, cu care aveam strânse legături de colaborare pe programul SAPARD, an în care firma respectivă a fost premiată la această întrunire cu distincţia Melcul de Aur pentru contribuţia adusă la infiinţarea a peste 150 de ferme de creştere a melcilor în România.

Pe vremea aceea totul părea frumos, dar nu ştiu de ce între timp helicicultura din România a dat faliment. Din cei 5 entuziaşti am rămas pe poziţie eu, Sergiu şi Eugen. După 6 ani de experimente şi eşecuri în aplicarea diferitelor tehnologii de creştere a melcilor, în sfârşit am ajuns la un rezultat.

Următorul pas ar fi marketingul produselor noastre. Este ceea ce intenţionez să fac în continuare şi ca prim pas va fi participarea mea, de anul acesta la întrunirea de la Cherasco. Aveţi sugestii, mă sprijină cineva cu sfaturi, cu idei? Aştept cât mai multe comentarii. Miercuri, 14 septembrie, voi zbura spre Milano dis de dimineaţă.

M-am bucurat de cântar mai mult decât fiul meu, Dan, de noul său telefon.

Acest post este în concordanţă cu articolul din ziar despre caniculă, iar comentariul meu de la articolul respectiv l-am făcut în ideea că voi fi combătut. Doar Admin întro discutie telefonică nu a fost de acord cu mine, căreia acum ii dau dreptate.

Sunt foarte importante furajarea si irigarea în perioada caniculară.

Cu stimă,
Birven

In ţarcurile de îngrăşare, unde sunt melcii cei mari, sunt deja 2 generaţii de puiuţi, şi toată ferma este sub semnul lui Cupidon, unde te uiţi vezi numai dragoste pe melcii aştia…

Melci morţi au fost în nr mic, dăunători nu prea au fost, în afară de câteva goange, în schimb acolo unde picioarele panourilor întâlnesc pământul, în unghiul acela de 45 grade (aproximativ) melcii au tendinţa de a se lipi de panouri şi nu mai iasa la mâncare, probabil nu ajunge umezeala acolo…găseam melci lipiţi atât de bine de parca hibernau. După câteva încercări de a-i dezlipi manual, mi-am dat seama că trebuie găsită o soluţie demnă de un oltean în sec 21…aşa că am dat toate panourile pe spate cu melcii la vedere si am udat bine toată noaptea, iar dimineaţa nu au mai fost de curăţat decât cei cu adevarat încăpăţanati, un 10% să zic!

Cu ocazia asta estimez ca peste jumatate din melcii de la ingrasare sunt bordati si asteapta biletul de avion către tarile calde! oricum de sambata care vine incep sa-i adun si sa-i pun la pastrare pt a evita mortalitatea mare de anul trecut!

In speranta ca atat voi cat si melcii vostri sunteti sanatosi si voinici si, de ce nu, sub semnul lui Cupidon, va doresc toate cele bune si sa ne vedem sanatosi!

Mihai-craiova

p.s anul asta nu am broaste!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!

Ieri, 20 iunie am găsit primul melcuţ, descendent din familia de melci aduşi din Bulgaria. Să vă reamintesc: anul trecut pe 14 mai am adus de la o firmă din Bulgaria melcişori de o zi. Cu un furaj de calitate până la sfârşitul lui septembrie melcii au ajuns la o greutate în jur de 7 grame, când i-am adunat şi i-am pus la hibernare întrun beci. I-am scos pe 15 aprilie întrun ţarc semănat cu trifoi şi acoperit cu panouri de lipire şi hrănire. Făcând un calcul înseamnă că împerecherea melcilor a început în jur de 10 mai, la vârsta biologică de 5,5 – 6 luni.

Melcuţul este cam de mărimea unei gămălii de ac şi este cât se poate de neastâmpărat, nu prea a vrut să stea la poză.

“Reproducătorii trebuie introduşi pe straturile de reproducere primăvara, începând de la mijlocul lui aprilie, când pe ferme nu sunt melci maturi. Reproducătorii se aleg toamna, dintre puietul cel mai mare si deci dintre melcii care nu au depus deloc ouă, adică melci “feciori”. Reproducătorii trebuie sa aibă o perioadă de cel puţin 6 luni de hibernare, perioadă în care se formează celule de reproducere. In perioada de hibernare există o anumită rată de mortalitate naturală, deci în preţul lor se regăseşte si pierderea cu mortalitatea.

Din iulie, când pe ferme sunt deja destul de mulţi melci maturi şi când preţul melcilor este la kg, nu are rost să te mai gândeşti la reproducere, si să cumperi melci la kg pentru aceasta.

In orice caz, in calculele tale sa te gândeşti să populezi cu reproducători doar un procent de 25-30% din suprafaţa fermei, dar nu mai mult de 500-800 mp, şi să experimentezi hibernarea cu mai puţin puiet. Eu am plătit in 2006 nu mai puţin de 160 milioane lei (vechi) pe 21600 melci reproducători, iar după un an de muncă şi alergături la fermă, in primăvara lui 2007 am rămas doar cu 3000 buc., iar puietul l-am omorât în proporţie de 90%, din cauza greşelilor făcute în urma “sfaturilor” primite de la “specialişti”.

Restul suprafeţei populeaz-o cu puiet, unde nu ai cu ce să greşeşti, indiferent de situaţie, şi până în iulie când vine canicula, puietul hrănit bine cu furaj profi şi masă verde, poate să ajungă în proporţie de 100% matur si vandabil.

Preţul la reproducători a fost de 10 cenţi/buc. anul trecut. Anul acesta eu am mai redus preţul lor, având foarte mulţi.

Pentru succesul tuturor,
Sergiu tm”