Blogul Melcilor » Afaceri cu melci

Cu toate că mortalitatea de pe fermele de melci Aspersa din Moldova şi Bucovina şi nu numai, din iarna 2005/2006 a fost foarte mare, melcarii sau mai academic helicicultorii, nu au disperat şi au luat-o primăvara de la capăt. Investiseră prea mulţi bani ca să renunţe la primul eşec, mai ales că vorba d-lui dr.Avagnina, nu ne-a obligat nimeni să creştem melci, deci această activitate o făceau din plăcere şi din convingerea că vor reuşi. Au gândit probabil şi că dl.Avagnina a avut dreptate şi că ceva din tehnologie nu s-a respectat.

In ciuda eşecurilor în afacerile cu melci, în judeţul Iaşi, la Golăesti, în toamna lui 2006 s-a organizat chiar şi un festival al melcilor, un fel de sărbătoare câmpenească şi un prilej de schimb de experienţă între melcari. Mulţi au venit cu speranţa că acolo vor găsi cheia succesului în afacerea cu melci, că vor descoperi unde au greşit în tehnologie.

Şi pentru că umorul nu ne părăseşte niciodată s-a organizat şi un cros al melcilor, fiind premiat cel mai rapid melc.

Organizatorul festivalului, dl.Adrian Raţă, deşi avusese şi el mortalitate de 75-80% pe ferma sa de melci de la Golăesti în iarna care trecuse, lansase pe invitaţia la festival ideea că va face primul export de melci în Italia. Dar exportul din diverse cauze nu s-a mai efectuat.

Dacă ar fi să analizăm cauzele falimentului afacerilor cu melci din ţara noastră se pot desprinde mai multe cauze:

-încrederea oarbă în primul venit, care îţi promite o afacere cu o rentabilitate atât de mare, că nu poate fi reală ;

-încrederea într-o piaţă de desfacere asigurată. Există aşa ceva într-o economie de piaţă?

-plata anticipată a mărfurilor fără a fi menţionate în contracte termenele de livrare şi penalităţi de întârziere;

-încrederea într-o tehnologie netestată la noi în ţară, de creştere în captivitate a unui melc (Helix Aspersa Minima sau Micul Gri), care în mod normal nu trăieşte în ţara noastră, acest melc fiind specific climatului mai blând şi umed de pe coastele Mediteranei.

Cine credeţi că sunt cei care au fost premiaţi la conferinţele anuale de helicicultură de la Cherasco-Italia? Intermediarii. De ce? Pentru contribuţia adusă institutului prin înfiinţarea de ferme de melci.. A fost premiat vreun melcar român pentru producţia de melci obţinută? Nu, pentru că nu era cazul.
Recunoaşteţi o parte din personaje printre premiaţi?

Sanja şi Dragan Topalovic – Alimenti Naturali – Melcul de Aur 2005
Laurenţiu Eustaţiu PFA – consultant – Melcul de Aur 2006
Edit Lupu – La casa della Lumaca Botoşani – Premiul special 2006
Gianni Cagnasola – La casa della Lumaca Călăraşi – Premiul special 2006
Anca Sima – La casa della Lumaca Călăraşi – Premiul special 2006
Liviu Croitoru – Ferma cu melci – Melcul de Aur 2007 cu felicitări pentru înfiinţare ferme de melci în Cipru
Attila Lazslo – Prohelix Timişoara – Melcul de Aur 2007

Imediat după răspunsul scris dat de Insitutul de Helicicultură din Cherasco, la sesizarea d-nei Irina Rasiga, privind mortalitatea masivă din iarna 2005-2006 a melcilor Aspersa, a mai urmat un simpozion în mai 2006 la Bucureşti. De data aceasta dl.dr.Avagnina nu a mai făcut campanie promoţională pentru înfiinţarea de ferme de melci, ci ne-a aburit doar cu tehnologia italiană de creştere a melcilor.

Concluzia dumnealui a fost că românii nu au respectat tehnologia institutului, de aceea le-au murit toţi melcii Aspersa Minima de pe ferme. E adevărat că iarna 2005-2006 a fost o iarnă foarte geroasă cu temperaturi chiar şi sub -25 ºC, dar iarna nu-i ca vara..
Ce fraieri românii ăştia, după ce au investit cam 4.000.000 Euro/ţară în afacerile cu melci, nu au ştiut să respecte o tehnologie. Vedeţi asta era cauza mortalităţii melcilor şi nu o tehnologie netestată în România!

Extras din răspunsul Institutului de Helicicultură din Cherasco – Italia la petiţia adresată de helicicultori români cu mortalitate masivă pe fermele de melci Aspersa Minima:

Am primit scrisoarea în care ne comunicaţi fapte inerente primului an de activitate în helicicultură. Dorim să vă comunicăm punctul nostru de vedere:

I.a) Institutul de Helicicultură din Cherasco nu a susţinut niciodată o campanie promoţională pentru creşterea melcilor în România. Au făcut acest lucru cele 20 de firme ce achiziţionează de la noi materiale, dar care sunt complet autonome şi noi nu suntem răspunzători de comportamentul şi activitatea lor. Dimpotrivă am atras atenţia tuturor persoanelor interesate în această activitate să fie prudente. (NN Cele câteva simpozioane, alături de firmele de consultanţă, organizate sub egida Camerelor de Comerţ din ţară ce-or fi fost, comunicări ştiinţifice?)

b) Helicicultura în Romania nu datorită nouă este considerată o afacere uşoară şi care aduce mulţi bani. Acest lucru nu este adevărat deoarece melcul este un animal care creşte greu şi beneficii se pot obţine doar după câţiva ani de activitate şi experienţă.(NN Este adevărat , dar spus cam târziu)

c) Lucrul cel mai important de ştiu este că rezultatul nu este implicit, producţia fiind condiţionată de mulţi factori de echilibru ambiental; această activitate necesită experienţă şi calificare în acest domeniu. (NB)

d) lucrul cel mai riscant este de a face calcule doar pe hârtie, fără a ţine seama de condiţiile climaterice (NN şi de diferenţele mari de temperatură dintre vară şi iarnă de la noi din ţară)

II.2. Helix Aspersa este o specie de melci care se poate creşte oriunde, în orice climă, chiar cu temperaturi de -25 ºC.(NN Atâta tot că la noi a murit înainte de a se a mai putea creşte)

Semnat
dr.Giovanni Avagnina

4 mai 2006