Vegetaţia în fermele de melci
Subiecte: Amenajarea interioară a fermei, Hrana melcilor, Metoda franceză, Metoda italiană, Vegetaţia fermeiInteriorul ţarcurilor de creştere a melcilor se împarte în straturi de vegetaţie de câte 2,5 – 3 m lăţime, despărţite prin alei de circulaţie de 50 cm lăţime dezierbate, necesare pentru vizitarea fermei, distribuţia zilnică a hranei melcilor pe panourile de hrănire şi pentru recoltarea melcilor. Fiecare strat va fi dotat pe lungime cu un sistem de udare a melcilor şi a vegetaţiei prin aspersie fină şi cu un sistem de hrănire. Straturile se pot cultiva cu o mulţime de plante.
Metoda italiană
Tehnologia italiană de creştere a melcilor recomandă pentru furajarea melcilor cultivarea de rapiţă, amestecată cu sfeclă furajeră şi pentru ambianţă şi protejarea melcilor contra razelor solare cultivarea de floarea soarelui, cicoare sau brusture. Părerea mea este că doar acest amestec de plante nu este suficient pentru creşterea melcilor. Fără o hrănire suplimentară cu furaje din făinuri din cereale completate cu calciu dezvoltarea unui melc se va face mult mai încet.
Metoda franceză
Unii helicicultori francezi preferă cultivarea de rapiţă colza (rapiţă de toamnă) amestecată cu seminţe de varză furajeră ( este un soi de varză fără căpăţână).
Alţii folosesc ghizdei mărunt în amestec cu trifoi alb pitic şi ridichi. La semănarea acestui amestec trebuie să se ţină seama ca ridichile să se semăne mai rar pentru a nu deranja dezvoltarea trifoiului. In acelaşi timp ridichile se pot rări pentru consum în gospodărie, evitând astfel plantarea lor în grădina de legume.
Fermierii francezi mai folosesc şi alte plante ca hrană şi ambient pentru melci: muştar alb, lucernă, mei, festucă.
Fermierii începători vor pune automat întrebarea: ce este mai bine să se cultive? Răspunsul este simplu: singurul criteriu în alegerea vegetaţiei este costul şi posibilităţile de procurare a seminţelor.
Eu pentru insamântarea de toamna folosesc rapita si sfecla furajera, iar pentru insamintarea de primavara folosesc aceiasi rapita, sfecla furajera, floarea soarelui si dovleac in proportie de 50% rapita, 30% sfecla, 10%floare, 10% dovleac. Când floarea soarelui ajunge in stadiul de inflorire se indoaie tulpina de la o distanta de 30-40 cm de sol, adica de unde este mai elastica, pentru a nu se rupe definitiv, mentinând-o verde daca nu se rupe, aplecând-o cu pălăria până la sol pentru a fi mâncată de melci. Nefăcând acest lucru melcii nu o pot manânca si riscăm sa atragem si vrăbii când se coc seminţele.
Super interesant comentariu, am aflat ceva nou despre modul ingenios de hrănire a melcilor cu floarea soarelui. Până la acest comentariu al tău chiar nu am văzut utilitatea semănării florii soarelui pe straturi ci doar pe lotul suplimentar. De apreciat sfaturile tale.
Pentru d-ul Barsan Eugen,
Din ce se compune hrana uscata,pe care o folositi la hranirea melcilor ? Multumesc.
Cu stima,
Birven
dl Eugen,
acea insamantare de toamna la care va referiti se face pe tarcurile de ingrasare care au fost golite de puisorii ajunsi la maturitate? rapita stiu ca trece peste iarna, dar cum se comporta sfecla furajera? mai acoperiti aceste tarcuri cu folie de plastic? multumesc
Hrana usactă pe care o folosesc este dupa buget, nu zic ca nu este bine sa punem si şrot de soia sau floarea soarelui si multe altele, insa costurile la o suprafata de 10000 mp depasesc posibilitatile mele financiare si scade profitul, asa ca am limitat hrana uscata doar la faina grâu, faina porumb si carbonat de calciu in functie de duritatea cochiliei. Cerealele din hrana uscata sunt din productia proprie.
Sfecla furajera se comporta la fel de bine ca rapita, daca in toamna sfecla prinde radacina infipta in sol cel putin 15 cm ea regenereaza in primavara si face frunze.
Firma Berton din Franţa, firmă specializată în producerea de furaje uscate speciale pentru melci consideră ca pentru o creştere rapidă a melcilor este necesar ca furajul uscat să conţină un procent de 16% de proteină brută şi 4,5% grăsimi vegetale.
salut,
am rugamintea da a ma ajuta cu directionarea catre o persoana/firma care vinde seminte pentru recolta de vegetatie necesara unei ferme de melci.
multumesc mult
Bine cumparam de la ei, cât costa un kg??
2,5 lei /kg
Cam mult Admin, mai bine ramân la furajul făcut de mine, oricum multumesc pentru efort si informatii.
As vrea sa iau legatura cu Dudu, imi poate da cineva un nr. de telefon? dl Birsan este un domn, dar nu-mi permit deocamdata sa-l vizitez din cauza programului. Cu multumiri.
Dana,
Dacă au murit trebuie să găseşti cochiliile goale, dacă mai trăiesc înseamnă că sunt ascunşi în pământ. Dacă temperatura în timpul iernii a scăzut sub -4 grade C şi melcii nu au apucat să se bage adânc în pământ, acoperiţi doar cu TNT nu prea au avut şanse de supravieţuire. Aş dori şi eu să-mi raspunzi la o întrebare: cine te-ai consiliat în înfiinţarea fermei de melci? Răspunsul poţi să mi-l dai pe e-mail.
Am gasit cochiliile goale, dar ma deruteaza ca erau multe si in toamna din alea mari, mici nu mi se pare ca sunt chiar atitea cit puiet era in toamna. Stii sa-mi spui cit costa acum puietul de aspersa maxima? ce parere ai? m-am gindit sa ma duc pe metoda franceza, dar nu am adrese de colaborare in domeniu, ma refer la persoane care sa-mi vinda puietul si care sa-i si cumpere la toamna. Astept raspuns. Multumesc. Cred ca ar trebui sa ma grabesc daca imi convine pretul puietului si conditiile.
salut ,
cum vi se pare ideea de a acoperi rapita de toamna cu tnt peste iarna? desi n-ar trebui sa aiba probleme, tnt nu poate decat s-a ajute sa se dezvolte mai bine si sa fie mai deasa in primavara…trece apa prin el si decat sa-l tin in pod, ca acum nu-l mai folosesc ca bag melcii in casa, mai bine sa-si scoata banii asa…
Ai spus Mihai ca doresti seminte, nu ai sunat, nu-ti mai trebuie?
buna ziua,as dori sa incep o afacerte cu melci si nu stiu prea bine cum,e cineva care poate sa imi dea cerva informatii?multumesc
[...] Vegetaţia din ţarcuri este un amestec din diferite plante: festucă, golomăţ, trifoi, lucernă, bob, muştar, ridichi, mei. Acest amestec permite asigurarea unui covor vegetal şi o alimentaţie vegetală tot sezonul din primăvară până toamnă, căci melcul cel lacom este totuşi selectiv, preferă anumite plante şi face nazuri la altele, astfel că este nevoie de o varietate de plante cu un ritm de dezvoltarea diferit, pentru a putea asigura melcilor în permanenţă o vegetaţie de calitate. Alimentaţia o mai completează cu legume şi verdeţuri din grădina sa: dovlecel, castraveţi, morcovi, fructe tăiate etc. [...]