Alimentaţia melcilor
Subiecte: Hrana melcilorMelcii ştim că se hrănesc în general cu plante de la care consumă la fel de bine frunzele, fructele cât şi rădăcinile. De aceea este important ca în ţarcurile de creştere a melcilor să avem o vegetaţie bogată. Melcul are nevoie în acelaşi timp şi de calcar pentru a-şi dezvolta cochilia. Chiar dacă am amendat terenul cu var, acesta mai întâi trebuie să se transforme în carbonat de calciu pentru a fi consumat de melci.
Complementele alimentare
Totuşi o alimentaţie strict clorofiliană nu este suficientă. Pentru ca melcii să crescă rapid şi convenabil pe lângă hrana verde este necesar ca în alimentaţia lor să aducem şi un aport de materii prime măcinate, completate cu carbonat de calciu, vitamine şi uşoare urme de cupru, care serveşte drept catalizator. Bineînţeles că nimic nu ne împiedică să distribuim melcilor şi resturi din grădina de legume: roşii, dovlecei, castraveţi, salată, floarea soarelui, frunze verzi de varză, frunze de brusture etc. Insă melcii nu vor putea mânca în exclusivitate numai salată ei au nevoie, ca şi noi, de o alimentaţie echilibrată.
In Franţa sunt firme producătoare de nutreţ special pentru melci. De exemplu firma BERTON produce gama de premixuri Helinove pentru melci pentru diferite stadii de dezvoltare: pentru melci reproducători, pentru puiet până la vârsta de 40 de zile şi pentru perioada de creştere şi dezvoltare a melcilor. Acestea sunt ambalate în saci de câte 25 kg.
Primul nutreţ combinat folosit în Franţa pentru creşterea melcilor a fost unul pentru porci puţin modificat pentru a putea fi folosit pentru melci. Dau mai jos câteva reţete uilizate de diferiţi fermieri francezi:
Reţeta nr.1
- 20 % – şrot de soia
- 27 % – porumb măcinat
- 10 % – făină de manioc
- 7 % – gluten de porumb
- 3 % – reziduuri de distilerie
- 4 % – fosfat dicalcic
- 28 % – carbonat de calciu
- 0,4 % – clorură de sodiu
- 0,1 % – oligoelemente
- 0,5 % – vitamine
Reţeta nr.2
- 200 g – făină de soia
- 400 g – făină de grâu
- 40 g – şrot de floarea soarelui
- 290 g – carbonat de calciu
- 40 g – fosfat dicalcic
- 30 g – complement mineral şi de vitamine
Reţeta nr.3
- 400 g – făină de grâu
- 300 g – făină de fasole uscată
- 300 g – carbonat de calciu
Cantitatea de furaj necesară pentru un sezon se calculează astfel:
-pentru Aspersa Maxima:0,04 kg x nr.de melci adulţi preconizaţi a se recolta toamna;
-pentru Aspersa Minima: 0,02 kg x nr.de melci adulţi preconizaţi a se recolta toamna.
salut,
am rugamintea da a ma ajuta cu directionarea catre o persoana/firma care vinde seminte pentru recolta de vegetatie necesara unei ferme de melci.
multumesc mult
Dl Doru eu folosesc seminte autohtone si nu vad ce firma va trebuie când semintele se pot gasi in piata sau in centrele de selectare si insamintare din tara.
Multumesc pentru raspuns, dar, dl Eugen, daca se poate as vrea sa pot lua legatura cu dumneavoastra pentru cateva lamuri in legatura cu exactitatea plantelor care trebuiesc cultivate si anume: ce plante se pot semana in straturile cu reproducatori si ce plante la indivizii pentru ingrasare?
Eugen a dat deja răspunsul la problema pe care ai ridicat-o intrun comentariu anterior:
“Eu pentru insamântarea de toamna folosesc rapita si sfecla furajera, iar pentru insamintarea de primavara folosesc aceiasi rapita, sfecla furajera, floarea soarelui si dovleac in proportie de 50% rapita, 30% sfecla, 10%floare, 10% dovleac…”
Multumim pentru ajutor Admin, o sa fiu recunoscator!
multumesc foarte mult pentru raspuns.
Apropo stie cineva de unde se pot obtine seminte de ridiche furajera pentru melci?
Am cautat peste tot si nimeni nu este in stare sa-mi dea vreo relatie sau vreun raspuns.
Eu mai sper , poate cineva stie.
In privinţa ridichilor se poate folosi orice soi de ridiche, doar că sămânţa este foarte scumpă dacă se cumpară la pliculeţ, revine cca 140 Ron/kg.
Se pot folosi şi alte plante pentru furajarea melcilor. Vă recomand să folosiţi reţeta lui Eugen Bîrsan pentru însămânţare, dă rezultate bune.
Să înţeleg că veţi continua şi anul acesta cu Aspersa Maxima?
Deci in concluzie rapita hibrida nu mai e buna? Acum imediat incepe semanatul si as vrea sa stiu ce am de facut ..Trifoiul nu mai tb semanat? Salata romaneasca nu mai e buna? Numai sfecla si rapita furajera? Si seminte de dovleac de care? Normal ? Romanesc? De ala care se face galben in toamna? Sau de dovlecel? Ce e mai bine?
Orice fel de rapiţă este bună, important este ca preţul să fie rezonabil şi să aibă perioadă mai lungă de vegetaţie şi să fie cât ma frunzoasă. Melcilor le place să mănânce şi frunze de dovleac, dar eu aş pune mai degrabă dovlecel care creşte sub formă de tufă fără vrej. Să vedem şi părerea lui Eugen.
Cine spune ca salata româneasca nu este buna, insa totul se rezuma la banii dati pe seminte, daca aveti de unde pune seminte de salata fara sa va coste prea mult este OK. Eu tot timpul am cautat sa dau cât mai putini bani si sa am rezultate bune la productia de melci ca sa ramân cu profit. Varietatea plantelor cu seminte ieftine este mult mai mare, insa eu am experimentat si lucrat cu plantele menţionate de mine din urmatoarele considerente: rapita este foarte rezistenta la temperaturi scazute si este preferata de melci, plus ca are o putere de germinatie foarte mare, germineaza si la suprafata fara sa fie ingropata daca are umezeala si un pic de caldura, sfecla furajera la fel rezista la temperaturi scazute si are un ciclu de viata mai lung, dezvoltindu-se foarte bine in perioada toamnei cind rapita incepe sa dispara. In felul acesta acoperim sursa de umbra necesara melcilor. Dovleacul de preferat cel cu vrej, pentru ca se intinde pe suprafata mai mare acoperind minusul de umbra, după ce nu mai avem rapita care este mincata de melci sau când spre finalul ciclului său de viata se rareste la frunze. Floarea soarelui este preferata melcilor si ajuta la mentinerea pe perioada verii mai exact in lunile iunie, iulie, a umezelii datorita inaltimii ei fata de celelalte plante, având frunze mari. Ea se va semana solitar in strat si astfel se va dezvolta foarte bine si va mentine umiditatea la suprafata solului. Sper ca am fost de ajutor si destul de explicit, daca mai aveti intrebari va raspund cu placere.
Legat de rapita. Exista doua varietati principale:
- rapita de toamna
- rapita de primavara
Rapita de toamna are o suprafata foliara mare, dar pana in mai la momentul recoltarii, apoi se cam duce. Fac exceptie speciile hibiride tip furajer cum ar fi varietatea Colza, cam greu de gasit de la noi si cam scumpa.
Rapita de primavara este mai tardiva si poate de aceea mai indicata. Incercati hibridul Milena.
O alternativa ar fi brusturele sau un amestec de spanac cu andive sau varza furajera (1:1).
Salut Dragos, bine ai revenit! Ti-am tinut locul pâna acum la comentarii sa nu se raceasca! Ce mai faci? Esti sanatos, voinic? Crestem melci anul acesta, ne dai o mâna de ajutor?
Intr-adevar ne-a lipsit Dragoş.
Te lasi asteptat batrâne melc ?
Un pont pentru furajele concentrate. Incercati sa introduceti in ratie pana la 10% lapte praf de uz veterinar (ex. Inlavit). Puietul sa pare ca prefera ratiile cu lapte praf in ele.
Unii crescatori folosesc cu bune rezultate amestecuri in care laptele praf are un aport de pâna 20%.
De altfel daca vrem sa tratam helicicultura ca orice ramura a cresterii animalelor si sa lasam deoparte basmele cu eco, este indicata folosirea unor concentrate diferentiate pe categorii de vârsta.
In Franţa sunt ferme de melci bio şi nu sunt basme. De ex.ferma “Cap’Hélix Escargots Bio,
Escargots Petits-gris issus de l’Agriculture Biologiq”. Fiecare cu opţiunea lui de viaţă. Numai de dragul unui câştig mai mare să nu ne îndepărtăm de natură. Ştii că pledez pentru o agricultură biologică.
Multumim de pont Dragos, dar cât costa un kg de lapte praf?
in cazul sistemului de hranitori artificial, fie ca sunt la 40cm inaltime, fie aproape de pamant, daca le pui furajele pe scanduri seara pt hranire si apoi te apuci sa irigi nu se alege praful de ele? melcii le mananca si ude?apa nu le spala de pe scanduri? ideea e ca in lunile de vara cand irigatia este abundenta furajele vor fi ude…la mine in craiova unde vara este teroare sunt nevoit sa irig cu linie formata din aspersoare din acelea rusesti care reusesc sa asigure plantelor cantitatea de apa necesara, pt ca microaspersia vara la peste 40 de grade nu face fata si iti mor plantele…multumesc
Dl Mihai, nu mai stiu in ce comentariu explicam ca timpul de administrat hrana furajera este intre irigare si asfintit, in felul acesta hrana nu este udata si se consuma pâna dimineata.