Blogul Melcilor » Alegerea melcilor reproducători Aspersa pentru reproducerea în spaţii închise

Când intenţionăm să facem o fermă de creştere a melcilor trebuie să avem în vedere absolut toate aspectele. De când am început să scriu pe blogul melcilor am abordat atât aspectele negative ale acestei afaceri cu melci şi în acelaşi timp am încercat să transmit potenţialilor crescători de melci din informaţiile pozitive pe care le deţin. Mă încăpăţânez, la fel ca şi mulţi alţii, să cred că această activitate poate să fie rentabilă şi în România, aşa cum este în alte ţări, deşi cei care au eşuat mă contrazic.

Astăzi vreau să abordez problema materialului genetic, care după cum ştim este esenţială în reuşita activităţii zootehnice.

Portretul tipic de melci reproducători

Potenţialii reproducători sunt melci adulţi, adică cei borduraţi, sau cum spun unii „bordaţi” (cuvânt inexistent în vocabularul limbii române, preluat în mod eronat ca ortografie din italiană şi franceză), selecţionaţi, a căror cochilie nu prezintă niciun defect.

Aceşti melci se vor pune la hibernare pentru o perioadă de timp între 21 şi 24 săptămâni, fără să li se administreze apă sau hrană. Prima etapă a hibernării melcilor constă în purgarea şi uscarea lor timp de o săptămână, adică un post negru, pentru eliminarea integrală a conţinutului intestinului şi evacuarea la maximum a apei din corp, un instinct de altfel natural al melcilor pentru a se proteja de frigul din timpul iernii.

Atenţie, unii melci pot avea o cochilie foarte frumoasă, dar pot să fie slăbiţi din cauza unor paraziţi sau larve. Desigur hibernarea şi climatul rece din camera de frig omoară larvele, dar melcii atacaţi trebuie să-şi refacă forţele pentru a avea puterea de a se acupla (împerechea) şi de aceea este bine să nu-i selecţionăm ca reproducători.

Nu se vor alege nici melcii de talie mică, chiar dacă sunt borduraţi pentru că aceştia în general sunt sterili. Deci, în concluzie, vom alege ca reproducători melci de mărime mare, viguroşi, cu cochilii fără defecte şi spărturi.

Perioada de recoltare a reproducătorilor

Recoltarea melcilor reproducători depinde de 2 factori:

• vârsta melcilor
• data trezirii din hibernare în funcţie de clima zonei unde va fi ferma de melci.

Oricum sunt necesare cel puţin 21 de săptămâni de hibernare pentru melcii Aspersa.

Numărul melcilor reproducători

Numărul melcilor reproducători îi vom alege în funcţie de suprafaţa şi capacitatea de hrănire a ţarcurilor pe care vrem să le populăm cu puietul pe care îl obţinem până în primăvară. Chiar dacă un melc Aspersa Minima depune în jur de 60 ouă la o pontă, nu trebuie să uităm de rata de mortalitate atât a reproducătorilor, cât şi a puietului.

In timpul hibernării mortalitatea reproducătorilor este în jur de 4-6% în cel mai fericit caz, bineînţeles dacă rigorile iernii sau atacul şoarecilor şi al şobolanilor nu conduce la o mortalitate mult mai mare. După trezire se va mai înregistra o mortalitate a melcilor de 4-10%, iar după reproducere încă o rată de 50%.

Nu vreau să-i sperii pe începători, ci doar să-i pregătesc sufleteşte pentru ceea ce îi aşteaptă şi să nu plece la calculul rentabilităţii unei ferme de melci de la premize false.

Deci, atenţie la calcule!

Citeste si

• Hibernarea în beci a melcilor lui Eugen
• Câteva poze de la Sergiu
• Nu toţi Românii tac
• Etapele înfiinţării unei ferme de melci Aspersa Minima – etapa I